Roman Violeta Karmen s-a născut la 27 martie 1956 în Aleșd, județul Bihor, iar copilăria și-a petrecut-o pe Valea Hârtibaciului, unde etnicii sași au lăsat o importantă moștenire culturală.
Își amintește și acum de prima șezătoare la care a luat parte – când avea 4-5 ani, în satul Bârghiș, unde își petrecea vacanțele și unde a ținut pentru prima dată furca cu câlți în mână, la fel și de prima cipcă (nn. dantelă) realizată.
Astfel, la vârsta de 9 ani, Roman Violeta Karmen a deprins tehnica dantelei frivolité de la o săsoaică, tanti Ani ce lucra ca vânzătoare la magazinul „Arta populară” din Agnita, aceasta dăruindu-i și prima suveică din os de vită pe care și acum o păstrează cu sfințenie.
A lucrat ca secretar dactilograf în orașul sibian și mai apoi la Uzina R din Feldioara, până în anul 2000 practicând acest mesteșug sporadic, în funcție de nevoile familiei, împreună cu alte tehnici cunoscute de lucru manual – tors, croșetat, tricotat, cusut.
Roman Violeta Karmen a făcut parte din grupul celor cei 50 de artizani români implicați în proiectul 100%.RO inițiat în anul 2011 de designerul francez Philippe Guilet, în cadrul colecției de modă lansate de acesta, dantelăreasa din Feldioara participând cu două creații vestimentare intitulate „Constantina” și „Luminița”.
Din anul 2013, a fost aleasă membră a „Academiei Artelor Tradiționale” din România, for cultural ce reunește cei mai valoroși meșteri populari din țara noastră.
A transmis această tehnică Luminiței și Deliei, două dintre fiice, uneia dintre nurori şi Ioanei Matei din localitatea Vintilă-Vodă, județul Buzău. Un alt rol decorativ al dantelei care de data aceasta „îmbracă” ouăle încondeiate cu motive ceangăieşti, este evidenţiat de doamna Fejer Iolanda din Săcele, o altă ucenică a dantelăresei din Feldioara.
Dantela frivolité sau dantela cu suveica este o tehnică de lucru manual prin care, dintr-o varietate de noduri și bucle care formează când cercuri, când jumătăți de cercuri, se obține o dantelă fină și în același timp rezistentă. Suveica este formată din două lame de forma unei elipse ascuțite la capete, cu o lungime de maxim 7 cm și o lățime de 2 cm.
În secolul al XVIII-lea, tehnica frivolité era la modă, la curțile regale, ca mod de petrecere a timpului liber, printre personajele istorice pasionate numărându-se Doamna de Pompadour ori Maria Tereza; Regina Elisabeta a României era cunoscută pentru pasiunea sa pentru dantela frivolité. De aici, și numele de dantela reginelor.
Ulterior, dantela frivolité a devenit populară, datorită răspândirii jurnalelor de modă ce publicau cursuri de inițiere, această tehnică fiind adoptată și de femeile din clasa de mijloc. La școală sau la pension, tinerele din epocă învățau tehnici de lucru manual, atât în scop practic, cât și pentru petrecerea timpului într-un mod plăcut.
Tehnica a fost adusă în țara noastră de sași, odată cu colonizarea sud-estului Transilvaniei. Săsoaicele realizau metraje ce le aplicau pe obiectele vestimentare, dar și obiecte de uz casnic precum fețe de masă, șervete, lenjerii de pat.
La finele anului trecut, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Cultural „Reduta” a poposit în Feldioara, în gospodăria doamnei Violeta Karmen Roman care a împărtăşit cu şi prin noi, tainele acestui meşteşug cu dichis – DANTELA FRIVOLITÉ.
Text: Serviciul Cultură Tradiţională-Centrul Cultural „Reduta”
Foto: AP-Studio Braşov
