Povestea costumului popular-Colecția etnografică G. Boriceanu

,,Colecționar nu te naști, devii

Gabriel Boriceanu

Costumul popular originar din Râșnov (subzona Bârsa de Sus) are o vechime de aproape 120 de ani și este compus din: ie lungă, cu poale, din cânepă, particularitatea constând în mâneca întoarsă, lungă, pe care o purtătoarele o întorceau după cât era nevoie; fotă de tip muntenesc, croiul fiind format din două bucăți de țesătură, din material de păr de lână și cromatica pe fond vânăt (mov închis), cu vergi ce dau impresia de suplețe. Fiind foarte aproape de oraș, pieptarul din blană de oaie, a fost înlocuit sub influența modei din Șcheii Brașovului, de lăibărica cu panglici, cu topchi, din catifea și tivită pe margini cu brocard.

La costumul popular din subzona Bran a Țării Bârsei Țara Bârsei regăsim fota unică prin faptul că are două părți – o parte pentru zilele de sărbătoare, cealaltă pentru zilele de lucru, la spate aceasta fiind încutată sau încrețită, ceea ce amintește de vechiul androc al țărăncilor. Ia cu altiță și cu răuri este un tip mai evoluat, după cusăturile de la umeri, începând să facă și în josul mânecii ori pe piept. Ia este din in, cusută cu fir metalic, fir de argint, mâneca fiind și de data aceasta întoarsă, conferind senzația de amploare, de grandoare.

Costumul popular din zona Rupea este format din două cătrințe (sau crătințe) confecționate în război din păr de cămilă, un material fin și scump, la care femeile râvneau, și cu inserații cu fir metalic. Ia cu poale din cânepă are croi din grumaz sau din gât (model foarte vechi), cu fodori și cu cusătură la fir. Pieptarul din blană de oaie este brodat cu fir de mătase, nefiind confecționat în gospodărie, ci doar de către meșterii cojocari.

Costumul popular din satul Grid (subzona Perșani a Țării Oltului) are ca si particularitate croiul, cămașa având mâneca de la umăr, nu de la “grumaz”. La sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, croiul s-a schimbat și apare astfel, ceea ce numim câmașa ,,nemțească”. Ia este cu ,,chicătura”, adică femeile au cusut ici-colo câteva motive alese după plac. Pieptarul este de tip desfundat, confecționat de meșterii cojocari din Veneția, dar care nu a fost adoptat decât de câteva sate din zonă precum Cuciulata ori Grid.

 

Costumul popular din satul Viștea (Țara Făgărașului) datează din perioada interbelică și este compus din cămașă cu poale prinse, crătință roșie în față și neagră la spate, confecționate din postav. Pieptarul de tip înfundat (ce se închide într-o parte) este confecționat în Drăguș, este cusut cu arnici și are nasturi din sticlă. Pânza iei este năvădită, adică modelul este țesut direct în război, păstrează puii peste cot, însă croiul este tot de tip ,,nemțesc”. Regăsim de asemenea, mici mărgele și paiete metalice, denumite local ,,barale”.

 

Proiect realizat de Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Cultural “Reduta” și IE Vie-Magazin online / Colecția Etnografică Gabriel Boriceanu, 2020

Realizatori: Adrian Vălușescu, Mihaela Achim – Centrul Cultural “Reduta”

Partener Media: AP STUDIO

Acest site folosește cookie-uri pentru a vă oferi o experiență cât mai bună. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu folosirea acestora.